Ieri Filip a susținut “extemporalul” la dislexie. Vorbesc despre evaluarea pentru certificatul de orientare școlară, ultima de bifat înainte de a beneficia oficial de un program de intervenție personalizat .
În urmă cu o săptămână am depus dosarul la Inspectoratul Școlar Județean.
De ce acte am avut nevoie?
- cerere tip pentru evaluare complexă și orientare școlară ( descărcată de pe site-ul CJRAE)
- o copie a certificatului de naştere a copilului;
- copii ale actelor de identitate ale părinţilor/reprezentantului legal);
- o copie a documentului prin care se face dovada că persoana care depune cererea este reprezentantul legal al copilului (hotărâre a instanţei/hotărâre a Comisiei pentru Protecţia Copilului);
- copie a anchetei sociale de la SPAS/DGASPC de sector;
- o copie a fișei medicale sintetice de la medicul de familie;
- o copie a certificatului medical tip A5 de la medicul specialist în neuro-psihiatrie pediatrică
- o copie a fişei de evaluare psihologică (de la un psiholog clinician atestat la Colegiul Psihologilor) (valabilitate 3 luni)
- fişa psihopedagogică (completată de învățător/diriginte );
- o copie a foii matricole ( clasele I-XII)
- adeverință care atestă înscrierea elevului/elevei în unitatea de învățământ.
Înainte să intrăm în sala de evaluare, m-am asigurat că Filip înțelege de ce se află acolo. Deși nu părea că are emoții, dragul de el își făcea probleme că nu va ști , că va greși… frământări izvorâte din teama de ridiculizare. Ei bine, exact despre acest aspect e vorba: să fie el însuși , să fie un atipic curajos și să-și dea în vileag dislexia.
Evaluarea a constat din citirea unui text, întrebări pe baza textului citit, scris, calcule matematice. A obosit la un moment dat, a avut nevoie de ajutor dar a ieșit din sală cu zâmbetul pe buze : ” Mami, a spus doamna că am doar o dislexie ușoară !”
Discutând azi cu specialiștii CJRAE, care au efectuat evaluarea psiho-educațională, am aflat că deși în jud Mureș sunt înregistrate anual peste 800 de dosare CES , elevii “dis-” sunt subdiagnosticați și performanțele lor scăzute sunt deseori încadrate greșit ca indolență. Drept consecință acești elevi, neidentificați timpuriu, încep să poarte un jug al rușinii, al stimei de sine scăzute și lipsei de motivație.
În ultimii ani s-au făcut pași importanți pentru o mai bună cunoaștere a nevoilor specifice ale acestor copii în vederea accesului neîngrădit la educație.
Vreau ca puterea exemplului nostru personal, consemnat aici pe blog, să deschidă noi oportunități pentru copiii cu CES , vizând: identificarea ,acceptarea, adaptarea și integrarea lor școlară.
Dragi învățători și profesori, copiii noștri sunt ca un lut în mâinile voastre. Voi îi modelați în tainele cunoașterii și îi creșteți din copilași în omuleți învățându-i să își construiască temelia vieții. Contăm pe voi, atunci când detectați, cu al șaselea simț profesional, elevi cu o lentoare în achiziții.
Îndrăzniți să ne recomandați, nouă părinților în cauză, un specialist pentru evaluarea complexă a copilului nostru. Știm, vă simțiți poate intimidați în fața reacției noastre iar scenariul în care ne intrigă sugestia voastră vă reține. Fiți puternic încredințați că spusele voastre cu blândețe, din grijă pentru copilul nostru și însoțite de informații , vor fi un balsam pentru sufletul nostru!
De fapt prea puțini dintre noi am auzit de dislexie, TSI și CES .
Semnat, mama unui copil binecuvântat cu dislexie.
